EXPOZIȚIE / 2013

Făt-Frumos cel urît

Ion Bîrlădeanu

PERIOADĂ
13.02.2013
CONTACT
Scrie galeriei

Colaje din anii în care posibilul era limitat.

Există un mit fascinant al omului aflat la marginea lumii care duce o existență psihopompă dincolo de convenții sau conforturi burgheze. Fiecare societate are nevoie de acești oameni care trăiesc atît înăuntrul, cît și înafara ei. Ei sînt creatorii discursului critic, ironiștii, cinicii, libertinii sau nebunii care pun bazele filosofice ale civilizației occidentale. Filosofia occidentală abundă în exemple: Socrate, Antistene, Diogene cinicul, Montaigne, Rousseau sau Nietzsche sînt momente de acest tip. Ei sînt acele spirite libere care fac cu putință discursul coroziv într-o societate deschisă. Acest discurs acid produce autoreglări sociale foarte importante. Istoria gîndirii libere europene este mai mult sau mai puțin un episod din această galerie a oamenilor care fie refuză să joace după regulile canonice de la un moment dat și duc o existență contrariantă, fie chestionează status quo-ul. Ion Bîrlădeanu a avut o existență de acest tip. Este născut în 1946 și de mai bine de treizeci de ani a evitat să devină un „cetățean onorabil”. Pe vremea comunismului a schimbat toate muncile posibile. La douăzeci de ani pleacă din satul său natal (Zăpodeni, județul Vaslui) și începe să muncească la stuf în Tulcea sau docher în Constanța. În București este pe rînd gropar, tăietor la gater, paznic sau muncitor necalificat la Casa Poporului. După 1989 trăiește din resurse marginale ocupîndu-se ca un free lancer de selectarea gunoiului într-o curte de bloc de pe strada Moșilor și face mici servicii locatarilor. Nu își întemeiază o familie și nu se mai angajează. În toți acești ani, Ion Bîrlădeanu își întreține însă un proiect artistic pe care îl arată „doar cîtorva oameni deștepți”. El a făcut ceea ce orice artist ar trebui să facă fie literal, fie metaforic: a parcurs drumul riscant în acel no man’s land unde fiecare societate își leapădă măștile. Groapa de gunoi este unul dintre aceste locuri. Aproape toată informația culturală a unei culturi ajunge sa fie aruncată la gunoi. E un loc bun pentru un autodidact și pentru oricare căutator. Prin existența lui, Ion Bîrlădeanu a selectat timp de mai bine de treizeci de ani imagini din reviste și a realizat o serie de colaje unice. Le compune cu intenția de a face filme. Pornește de la un talent nativ de desenator și, dorindu-și să regizeze sau să joace în filme creează o lume imaginară proto-pop ce este cu douăzeci de ani înaintea unei receptări românești, deoarece stilistica pop este o realitate post-decembristă în România, o consecință directă a societății de consum. El creează cu resurse minimale o fotogramă cinematică care spune de fiecare dată o poveste completă. Toate colajele sale sînt o întîlnire foarte specială de artă pop hibridată de un filon suprarealist – dada. Și totul respiră un aer melancolic de gulag comunist în care lumea filmului și a brandurilor păreau singurele toposuri posibile ale libertății. Expoziția „Făt Frumos cel Urît” se va concentra pe seria de colaje de la începutul anilor 80 ale lui Ion Bârlădeanu, colaje ce construiesc o lume suprarealist-grotescă în care totul e posibil. Ele au fost făcute într-o perioadă în care nimic nu era posibil. În succesiunea aproape cinematică a lucrărilor există o ocurență a imaginii vagabondului care animă și dă tensiune acțiunii. El este chiar nea Ion – „Făt Frumos cel Urît” un personaj care a trăit în cîțiva ani cîți alți artiști trăiesc într-o viață. (Dan Popescu)

„Făt-Frumos cel urît” s-a concentrat asupra colajelor realizate de Ion Bîrlădeanu la începutul anilor 1980. Imaginile decupate alcătuiesc povești cinematografice într-o lume suprarealistă și grotescă.

Textul lui Dan Popescu urmărește apariția acestui univers construit din reviste. Expoziția s-a deschis pe 13 februarie 2013 la H’art, în C.A. Rosetti 25.

Documentare:
LUCRĂRI & IMAGINI

Imagini din expoziție

Înapoi în arhivă
MAI DEPARTE ÎN ARHIVĂ

FFF-XXX

În lucru